duminică, 11 decembrie 2011

Ciocolata este bună pentru sănătate

Iubită şi totodată evitată de femei, ciocolata are o serie de beneficii pe care nu mulţi le cunosc.
    Ciocolata este bună pentru sănătate, deoarece contine antioxidanti

Ciocolata nu e doar un produs adresat plăcerii, aşa cum este zahărul, ci are şi valoare nutritivă, datorită conţinutului bogat în flavonoide antioxidante, alcaloizi cu efect stimulant asupra sistemului nervos, aminoacizi, fotonutrieţi, minerale, oligoelemente. Iată câteva dintre beneficiile ciocolatei:

    Cacao - conţine un agent antibacterial util în combaterea deteriorării dentare.
    Mirosul ciocolatei intensifică undele cerebrale teta, generând relaxare.
    Untul de cacao conţine acid oleic, o grăsime mono-desaturată, ce este responsabilă cu creşterea colesterolului “bun”.
    O ceaşcă de ciocolată caldă înaintea meselor poate diminua apetitul.
    Ciocolata sporeşte nivelul de antioxidanţi din sânge.
    Carbohidraţii din ciocolată sporesc nivelul serotoninei din creier, generând o stare psihică pozitivă.
    Ciocolata conţine fenolen, responsabil pentru menţinerea elasticităţii vaselor sangvine.

Din punct de vedere al conţinutului energetic, ciocolata este un produs cu densitate calorică mare (450-550 cal. 100 g), deci aduce un număr mare de calorii concentrate în- tr-un volum mic.

    Ciocolata neagră conţine cantitatea cea mai mare de antioxidanţi, cu efecte benefice pentru sănătate, alături de magneziu, care contribuie la diminuarea stresului. Deşi pare surprinzător, ciocolata cu un conţinut mare de cacao are peste 50% grăsime şi un aport caloric superior variantei clasice, pentru că 1 g de grăsime = 9 calorii, iar 1g de zahăr = 4 calorii.

Ciocolata neagră are indicele glicemic 25, faţă de 42 al ciocolatei cu lapte, glucoza se absoarbe lent, nu declanşează secreţie de insulină şi, în final, îngraşă mai puţin, chiar dacă la greutate egală are mai multe calorii decât ciocolata clasică.

    Ciocolata cu alune, nuci, stafide sau alte ingrediente va avea un conţinut caloric crescut, pe măsura acestor adaosuri.

    Ciocolata dietetică e un produs în care zahărul a fost înlocuit cu fructoză sau cu alte glucide care au o viteză scăzută de absorbţie în sânge. Acest produs nu face o economie în aportul de calorii, este de obicei mai bogat în grăsime decât variantele clasice şi se adresează unor persoane cu afecţiuni metabolice (diabet); termenul “light” sau “diet”nu are nici o legătură cu silueta.

Pont: Cum degustaţi ciocolata

    ţineţi-o câteva secunde în gură, timp în care se degajă aromele primare;
    mestecaţi-o cât să se elibereze aromele secundare;
    lăsaţi-o câteva momente să se odihnească pe cerul gurii, pentru a vă bucura din plin de savoarea ei, iar după aceea înghiţiţi-o.


Cele mai puţin cunoscute lucruri despre corpul uman

Un om bea cam 60.000 de litri de apă pe parcursul vieţii.

Cu cât I.Q.-ul este mai mare cu atât dormi mai mult decât ceilalţi.

Un bărbat obişnuit mănâncă în jur de 50 de tone de alimente de-a lungul vieţii pentru a menine o greutate de 80 de kg.

Celulele care alcătuiesc creierul uman pot stoca de până la 5 ori mai multă informaţie decât cuprinde toată Enciclopedia Britanică.

Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin secreţiile din nasul şi gâtul omului.

Mâncarea ajunge în aproximativ 7 secunde din gură în stomac.

Greutatea corpului omenesc este de 50 de ori mai mare decât a cea a creierului.

Media duratei unui vis profund la om este de 2-3 secunde.

Corpul omenesc eliberează în 30 de minute destulă energie cât să încălzeşti un litru de apă.

Atunci când priveşti o persoană pe care o placi, involuntar pupilele ţi se dilata. La fel se întâmplă şi când te uiţi la cineva pe care îl urăşti.



Femeile clipesc de două ori mai des decât bărbaţii.

Creierul continuă să trimită impulsuri electrice până la 37 de ore după moarte.

Sistemul nervos transmite mesaje cu viteză de aproape 300 de kilometri pe oră.

Nasul uman poate percepe şi reţine 50.000 de mirosuri diferite.

Ochiul uman distinge peste 10 milioane de culori.

La naştere ,omul are 350 de oase, la pubertate 144 dintre ele se contopesc.

Creierul nu mai creşte după vârsta de 15 ani.

Muşchiul ocular reacţionează cel mai rapid dintre toţi muşchii. Se contractă în mai puţin de o sutime de secundă.

Eşecul în dragoste te poate îmbolnăvi grav

Intr-un moment din viaţă, cei mai mulţi dintre noi trăim o criză mentală de proporţii. Se numeşte dragoste. Ştiinţa a adus dovezi că dragostea acţionează violent asupra creierului uman. Astfel, comportamentul unui îndrăgostit părăsit sau ignorat de cel iubit seamănă foarte mult cu cel al unui dependent de droguri.



Cercetările din ultima vreme, una desfăşurată de americanii de la Universitatea Rutgers şi alta de un grup de la oameni de ştiinţă mexicani, arată că dragostea şi relaţiile de durată au o influenţă determinantă asupra starea sănătăţii omului.

"Tot ce are loc în creier, tot ceea ce se întâmplă plecând de la dragostea romantică are o explicaţie chimică", a spus un antropolog de la Universitatea Rutgers, Helen Fisher.




Zona din creiere pe care le activează dragostea nebună

Fisher a condus un studiu interesant. A luat 15 subiecţi care sufereau în urma destrămării unor relaţii şi le-a prezentat fotografii ale unor cunoscuţi. Apoi, le-a prezentat o imagine a celui iubit.

Atunci când vedeau imaginea celui iubit, sistemul dopaminei - cel asociat şi cu plăcerea şi dependenţa - era activat. Mai interesant este că rezonanţa magnetică a indicat că s-au activat şi alte zone din creier, mai exact cele responsabile cu asumarea riscului şi controlarea furiei şi a problemelor obsesiv-compulsive.

Îndrăgostit rănit, ca o persoană cu tulburări psihice

O nouă serie de studii, desfăşurată în Italia, a arătat că dragostea şi problemele mentale au multe în comun. Nivelul de serotonină al celor cu probleme în dragoste era asemănător cu cel al unor pacienţi care sufereau de tulburări obsesiv-compulsive.

Recent, OMS a luat decizia de a include dragostea pe lista "vinovaţilor" pentru o tulburare impulsivă, înregistrată cu codul F63.9.

Simptome de "dragoste bolnavă"



Experţii Organizaţiei Modiale a Sănătăţii afirmă că simptomele acestei maladii sunt gândurile obsesive despre altă persoană, shimbările bruşte ale dispoziţiei, mila faţă de sine, insomnia, acte negândite, impulsive, dureri de cap şi unele reacţii alergice.